Viitorul tinerilor contează

Tinerii din România se tem cel mai mult de corupție, apoi de sărăcie și de nedreptate socială cu vârste între 14 şi 29 de ani. Tinerii români tind să fie extrem de încrezători în propriul viitor, însă mai puțin încrezători în viitorul țării. Această diferență de perspectivă se datorează în principal ușurinței de a emigra, aceasta fiind considerată de majoritatea respondenților o opțiune bună pentru viitor, dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate.

 

Corupția: Tinerii din România se tem de efectele corupției asupra propriilor vieți. De altfel, corupția e menționată ca motiv de teamă de cei mai mulți dintre ei. Aproximativ două treimi dintre cei care intenționează să urmeze învățământul terțiar raportează că se tem foarte mult de corupție, comparativ cu numai 40% dintre cei care sunt interesați numai de învățământul secundar inferior sau profesional. Desigur, problema are legătură și cu eficacitatea economică.

 

Sunt două extreme între tineri, care cumva reproduc cele două Românii polarizate.

 

Pe de o parte, este modelul de tânăr prezentat des în media, de viață într-o familie înstărită, unde tinerii caută reușite post-materiale, de educație superioară în străinătate − migrație din dorința de a deveni de succes, de a face parte din generația tânără occidentală. Aceștia se tem de corupție mai mult decât de orice altceva și sunt activi politic mai degrabă prin împotrivire.

 

Cealaltă extremă este cea a tinerilor socializați în familii rupte de migrație sau de sărăcie, cu părinți care au puțină educație.

 

Uneori, au acces la bunăstare materială construită pe bază de remitențe (banii trimişi de rudele din străinătate. Ei nu își doresc neapărat foarte multă educație, dar vor să emigreze pentru a trăi decent. Își văd viitorul în afara țării și își plănuiesc să plece în curând.

Nu sunt aproape deloc interesați de politică și participă mai degrabă în măsura în care întrezăresc vreo șansă de a câștiga un beneficiu personal direct. Ei se tem mai degrabă de probleme sociale, precum sărăcia sau nedreptatea socială.

 

Emigrarea: Aproximativ 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-29 de ani, tinerii români se gândesc la emigrare într-un procent mare. Emigranții mai tineri provin aproape exclusiv din cele mai sărace pături ale societății, pe când cei mai în vârstă tind să se împartă în mod egal între persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și persoane care pleacă pentru scopuri educaționale.